luni, 19 aprilie 2010

Azi am fost pacient

Astăzi am încercat să intru în pielea unei persoane interesate să urmeze un program psihoterapeutic. Scenariul de la care am pornit a fost următorul: criza asta economică ne stresează pe toţi, relaţiile de familie încep să se erodeze, stresul cotidian atinge cote aproape insuportabile, iar eu, om aşezat şi conştient de problemele pe care le am, doresc să mi le rezolv pe termen lung. În plus, am alături de mine o persoană dispusă să facă acelaşi efort astfel încât relaţia noastră să rămână funcţională.

Primul pas a vizat informarea. Am intrat mai întâi pe site-ul Colegiului Psihologilor din România ca să descopăr câte ceva despre psihologi şi psihoterapie sau consiliere psihologică.

Am început apoi să caut locuri, date de contact, să citesc informaţiile existente pe site-urile clinicilor, după care am pus mâna pe telefon.

Am început cu clinica Sanador. Conform datelor de pe site, preţurile sunt de 75 lei (consiliere psihologică adult) sau 90 lei (copil), iar şedinţa de psihoterapie costă 80 de lei (individual) sau 100 lei (de cuplu). Înainte de a începe consilierea sau psihoterapia, este nevoie de un psihodiagnostic (100 lei - 40 de minute). Iniţial, doamna de la recepţie nu a reuşit să-mi spună exact cât durează şedinţa de psihoterapie ("depinde de medic"), dar după insistenţe am aflat că aceasta ţine 20 de minute. În opinia aceleiaşi doamne, nu există nicio diferenţă între consilierea psihologică şi psihoterapie, deşi inclusiv preţurile diferite afişate pe site o contrazic.

Am sunat apoi la MindCare, clinică specializată în servicii de psihiatrie şi psihoterapie. Primul aspect care mi-a atras atenţia a fost faptul, confirmat de altfel şi de recepţie, că nu există nimeni specializat în psihoterapia cognitiv-comportamentală. Majoritatea specialiştilor sunt psihanalişti. Preţurile sunt: 130 lei (45-50 de minute) pentru terapia individuală şi 220 lei (90 minute) pentru cea de cuplu. Informaţiile au fost complete, pertinente, oferite cu profesionalism.

Al treilea apel a fost la MedLife. După acesta am oprit jocul pentru că răspunsurile m-au surprins de-a dreptul. De la recepţionera de serviciu am aflat că psihoterapeutul poate practica toate formele de psihoterapie ("logic, nu?"), că prima consultaţie costă 100 de lei (30 de minute) şi nu contează dacă am nimerit sau nu la psihoterapeutul potrivit (tot logica e vinovată). Medicul (?) îmi stabileşte apoi orarul noilor consultaţii, iar acestea m-ar costa 125 lei (individual) sau 160 lei (cuplu). Există şi consultaţii la domiciliu (360 lei), dar durata acestora este necunoscută.

Recomand din nou persoanelor interesate să apeleze la serviciile de sănătate mintală să se informeze. În primul rând, consilierea psihologică şi psihoterapia nu sunt acelaşi lucru, iar diferenţa este clar precizată în Procedurile de atestare, acreditare şi certificare elaborate de Colegiul Psihologilor din România.

Apoi, încercaţi să aflaţi mai multe despre formele de psihoterapie şi alegeţi tipul care vi se potriveşte în funcţie de problema pe care o aveţi. De asemenea, asiguraţi-vă că specialistul la care apelaţi are avizul (valid!) de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor în specialitatea respectivă (psihologie clinică şi/sau psihoterapie).

Nu în ultimul rând, odată ce sunaţi pentru programare, solicitaţi informaţii despre durata şedinţei, despre instrumentele folosite în evaluare (acestea trebuie să fie licenţiate şi avizate de Colegiul Psihologilor, iar psihologul trebuie să fie autorizat să le utilizeze) sau orice alte aspecte pe care le doriţi clarificate. Nicio întrebare nu este greşită, niciun răspuns nu trebuie să fie evaziv. Drepturile pacientului sunt reglementate.

duminică, 18 aprilie 2010

Sănătate mintală pe sponci

Colegiul Psihologilor din România consideră "abuzive şi discriminatorii noile Norme metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010 şi solicită instituţiilor responsabile amendarea de urgenţă a dispoziţiilor privind decontarea serviciilor psihologice", se arată într-un comunicat emis în data de 15 aprilie.

În Programul Naţional de Sănătate Mintală, Ministerul Sănătăţii s-a angajat, printre altele "să combată stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală" şi "la creşterea calităţii serviciilor de sănătate mintală cu accent pe dezvoltarea activităţilor de reabilitare psiho-socială." 

Conform Biroului Internaţional al Muncii, pentru a cita o singură organizaţie internaţională preocupată de problemele de sănătate mintală - în acest caz la locul de muncă - "costurile asociate problemelor de sănătate mintală sunt: concediul medical, indemnizaţii speciale, tratamente medicale, scăderea productivităţii, pierderea potenţialului şi nivelul moral scăzut al angajaţilor". Dacă cel puţin aceste costuri nu sunt acoperite de asigurările de sănătate - pe care fiecare angajat le plăteşte lunar - pierderile totale pot avea efecte serioase asupra PIB-ului (produsul intern brut) de până la 3-4% (media în statele membre ale Uniunii Europene) sau, în cifre absolute, de 30-44 miliarde de dolari în SUA pentru o singură tulburare: depresia!

Referindu-mă strict la depresie, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aceasta se tratează medicamentos (tratament prescris de medicul psihiatru) şi prin psihoterapie (servicii oferite de psihologi), rata de succes în cazul psihoterapiei fiind de 60-80%. Este, poate, şi motivul pentru care tot mai mulţi medici psihiatri se formează în diferite şcoli de psihoterapie.

"Prin noile prevederi (n.r. ale CNAS) este aruncată în derizoriu o profesie importantă, independentă şi liberală, care are ca obiectiv principal evaluarea stării de sănătate mintală şi restabilirea acesteia, respectiv un act esenţial în restabilirea stării de sănătate generală a celor aflaţi în suferinţă. Statutul de auxiliar sau conex, ori de “tolerat”, pe care îl conferă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate psihologilor este astăzi nu numai o stare de fapt, ci şi una de drept", se mai precizează în comunicatul Colegiului Psihologilor din România.

vineri, 16 aprilie 2010

Psihologia violenţei

Asociaţia Psihologilor Americani anunţă lansarea unei noi serii de publicaţii: Psihologia violenţei. Primul număr urmează să apară la începutul anului viitor, dar până atunci se caută articole bazate pe cercetări.

Psihologia violenţei va include între copertele sale toate formele de violenţă şi agresiune, unele interconectate; toate materialele publicate vor include rezultate ale cercetărilor întreprinse de psihologi, medici, neurologi, sociologi şi alţi specialişti în ştiinţele sociale şi comportamentale. Temele de interes includ violenţa sexuală, violenţa tinerilor, maltratarea copiilor, ameninţări, expunerea copiilor la violenţă, violenţa între partenerii de viaţă, suicid, omucidere, violenţa la locul de muncă, eforturi internaţionale de prevenire a violenţei.

Informaţii despre modul în care puteţi contribui cu materiale şi articole la noua serie de publicaţii a APA sunt disponibile aici.