Stresul profesional în perioada de criză

În perioadele dificile din punct de vedere economic şi financiar, numărul celor care încearcă să demonstreze că sunt mai eficienţi la locul de muncă este în creştere. Din păcate, dacă aceştia nu îşi găsesc timp şi pentru a se îngriji, rezultatul nu va fi reuşita profesională, ci o sănătate şubredă.

Conform site-ului Asociaţiei Psihologilor Americani, "multe angajaţi îşi testeaza forţele în condiţii extreme, dar stresul de la locul de muncă - cuplat cu lucrul prelungit - are efecte dezastruoase asupra sănătăţii", spune profesorul Griffing de la Universitatea Saint Louis.

Cele şapte semne ale "dependentului de muncă" (workaholic) sunt:

• renunţarea la perioadele de relaxare (dacă un nivel redus de stres este benefic organismului, stresul cronic poate conduce la cancer, afecţiuni cardiace, dureri de cap, de stomac, probleme cu somnul, tensiune musculară, modificări bruşte ale greutăţii corporale, presiune sangvină mare sau dureri în piept);
• mâncatul pe fugă (feriţi-vă de mâncarea congelată, de produsele de tip fast-food sau cele înalt-procesate, care pot depăşi cantităţile normale de sodiu, calorii şi grăsimi);
• renunţarea la orele de somn în favoarea celor de muncă (consecinţele sunt o iritabilitate crescută, dificultăţi de concentrare, probleme cu memoria, un raţionament scăzut, obezitate);
• renunţarea la exerciţiul fizic (oamenii nu au fost creaţi pentru a sta opt ore sau mai mult la birou şi au nevoie de un minim de 30 de minute pe zi de exerciţiu fizic, astfel reducându-se riscul apariţiei anxietăţii sau a depresiei);
• unii muncesc chiar şi atunci când sunt bolnavi, temându-se că în condiţiile actuale îşi pot pierde locul de muncă. Nu uitaţi cele trei motive pentru care este bine să staţi departe de muncă în astfel de condiţii: nimeni nu vrea viruşii voştri, productivitatea va fi oricum scăzută şi aveţi nevoie de odihnă pentru a vă putea pune repede pe picioare;
• consumul de alcool. Se spune că ce e mult strică, iar zicala este extrem de potrivită în cazul alcoolului. Riscurile consumului excesiv de alcool depăşesc cu mult beneficiile şi pot consta în dependenţă, afecţiuni hepatice şi chiar unele forme de cancer;
• săritul peste controlul medical periodic. În vremuri tulburi, oamenii renunţă la controlul medical. Nu uitaţi, totuşi, că este mai bine (şi chiar mai ieftin) să preveniţi decât să trataţi. Încercaţi să faceţi controalele periodice, ţinând cont de vârstă, de istoricul familiei şi de stilul de viaţă, consultându-vă cu medicul de familie.

Articolul complet este disponibil aici.