miercuri, 20 august 2008

Cât de mult contează nivelul cultural al pacientului?

Nivelul cultural al pacientului sau al consumatorului de servicii de sănătate mintală are un rol extrem de important în starea sa de sănătate, în tulburările pe care le poate dezvolta sau în paternele de solicitare a sprijinului specializat. Trebuie menţionat, totuşi, faptul că generalizarea caracteristicilor culturale ale unui grup poate conduce la crearea unor stereotipuri şi la catalogarea celor care apelează la un psiholog sau psihoterapeut în funcţie de aparenţe. De obicei, există mai multă diversitate în interiorul unui grup (numit şi populaţie) decât în afara sa, diferenţele ţinând de vârstă, venit, educaţie, clasa socială sau starea de sănătate.

Psihiatrul american Arhur Kleinman spunea, în 1988, că factorul cultural influenţează inclusiv modul în care un pacient îşi descrie afecţiunea sau îşi evaluează nivelul de stres. Dacă pentru unii o tulburarea este "reală", alţii o pot considera "imaginară", indiferent dacă afecţiunea este una fizică sau mentală sau, de ce nu, combinată. Atitudinile (comportamentul) şi convingerile (cogniţiile) sunt cele care exprimă sau imprimă simpatia sau stigmatizarea, care pot cauza o tulburare sau alta şi, într-un final, care conduc la sucombare sau la victorie.

Înţelesul cultural al tulburării se reflectă în gradul de motivare a celor care apelează la un specialist, în modul în care pacienţii înţeleg să-şi urmărească şi apoi să-şi îndeplinească obiectivele stabilite, în nivelul de sprijin acordat de familie, de grupul de prieteni sau chiar de comunitate. Nu în ultimul rând, nivelul cultural influenţează decizia în alegerea tipului de serviciu (medicina alopată, psihologie/psihoterapie, homeopatie, vraci sau vrăjitoare) şi a costului acestuia.

luni, 18 august 2008

Stresul financiar

Puţini sunt cei care nu au auzit încă de criza imobiliară din Statele Unite ale Americii şi de efectele sale asupra pieţelor similare din Europa. Unda de şoc a atins pe rând Marea Britanie, Spania şi alte state europene, urmând ca în următoarele luni să ajungă şi în Europa de Răsărit, inclusiv în România.

Din punct de vedere psihologic, însă, impactul a fost resimţit imediat, motivaţia fiind una pur financiară. Milioane de persoane resimt povara îndatorării, contul de credit sporindu-şi valoarea de la o zi la alta. "Când oamenii au de acoperit munţi de datorii, şansele de apariţie a problemelor de sănătate sunt din ce în ce mai mari. Aceasta înseamnă ulcer, depresie severă sau atacuri de panică", se arată într-un sondaj efectuat de Associated Press-AOL Health.

"Chiar dacă mulţi dintre cei afectaţi par să se descurce şi să-şi administreze bine datoriile, undeva între 10 şi 16 milioane de americani suferă teribil, ceea ce are un impact negativ acut asupra stării lor de sănătate", a afirmat Paul J. Lavrakas, psiholog cercetător şi consultant al AP. "Nivelul stresului acestor persoane este cu mult peste limită şi, din această cauză, au dezvoltat cel puţin trei afecţiuni produse de stres", a continuat el.

Cu un mediu economic deloc facil şi cu un cost al vieţii în continuă creştere, indicele de stres calculat de AP-AOL este cu 14% mai mare decât în anul 2004. Sondajul relevă faptul că cei care suferă de stres financiar au raportat şi următoarele probleme de sănătate:

  • 27% - ulcer sau probleme ale tractului digestiv (faţă de 8% în cazul celor expuşi unui nivel scăzut de stres financiar)
  • 44% - migrene sau alte dureri de cap (faţă de 15%)
  • 29% - anxietate severă (4%)
  • 23% - depresie severă (4%)
  • 6% - afecţiuni cardiace (3%)
  • 51% - dureri musculare, inclusiv dureri acute în zona lombară (31%)
Articolul complet este disponibil aici.