luni, 27 aprilie 2009

Şi băieţii cresc câteodată

Copilărie. Adolescenţă. Maturitate. Bătrâneţe. Simplu, nu? Sunt patru etape ale vieţii pe care orice om le parcurge de-a lungul existenţei sale. Complicaţiile apar odată cu pragurile dintre primele trei stadii ale dezvoltării umane. Poate nu întâmplător, cel mai dureros este pragul dintre copilărie şi adolescenţă pentru că, citând o vorbă din popor, după ce ne-am lovit cu capul de sus suntem întotdeauna atenţi la pragul de jos.

Copii fiind, ne dorim să creştem cât mai repede pentru a putea fi deopotrivă cu cei pe care îi ridicăm la rangul de modele: colegii de şcoală, vecinii de bloc sau prietenii din cartier. Odată ajunşi la adolescenţă, principalul gând care ne frământă este acela de a scăpa de sub tutela părinţilor şi de a lua propriile decizii. Responsabilităţile nu intră în calcul pentru că vrem o libertate cu clauze. Părinţii trebuie să ne finanţeze nevoile, uneori chiar capriciile, însă le este strict interzis amestecul în treburile interne.

În mod natural, etapa următoare este trecerea la maturitate. Femeile vor fi întotdeauna curioase să ştie când şi cum se coc bărbaţii, când se consideră aceştia desprinşi de fusta mamei şi când devin pregătiţi să-şi asume responsabilitatea care derivă din poziţia de cap al familiei.

Aş începe prin a aminti că în istoria noastră recentă, atunci când se întâlneau doi bărbaţi, prima întrebare care apărea într-o discuţie era: tu din ce leat eşti? Era momentul care delimita taberele şi care marca respectul reciproc. Adesea, conjunctura era legată de armată, perioadă în care flăcăii fuseseră rupţi de familie şi în care trecuseră prin încercări diverse, depăşind momentele grele şi învăţând la cald lecţiile de viaţă.

Astăzi armata este opţională, iar cei care decid să se înroleze sunt priviţi cu suspiciune. Odată stagiul militar terminat, însă, ei se întorc în comunitate şi sunt admiraţi pentru dârzenia lor. Dintr-o dată, nu mai sunt consideraţi "puiul mamei", fiind perfect pregătiţi să treacă prin şi peste greutăţile vieţii. Stagiul de iniţiere - un prag psihologic - a fost depăşit, băiatul fiind forţat să se obişnuiască şi să respecte un set de norme (sau reguli) impuse, să se descurce în situaţii deosebite, să-şi asume răspunderi.

Vă întrebaţi, pe bună dreptate, ce se întâmplă cu voinicii care nu mai fac armata... Nevoia individului de apartenenţă la grup se manifestă indiferent de sex sau vârstă, motiv pentru care tinerii adulţi aderă la ideologii, anturaje şi asocieri în care, pentru a-şi dovedi bărbăţia - lor înşişi şi membrilor grupului - au de parcurs nişte "ritualuri" care, nu de puţine ori, intră în conflict cu legea. Pe de altă parte, cei care sunt mai retraşi ajung să sufere de anxietate pentru că se văd puşi în faţa unor provocări pentru care nu au fost pregătiţi. Un astfel de exemplu este căsătoria, lucru pe cât de banal, pe atât de natural, dar care, în cazul unui încă-adolescent necălit, poate produce inclusiv stări de panică.

Nu susţin reintroducerea stagiului militar obligatoriu, dar capacitatea indivizilor de a depăşi bariera psihologică a ruperii de părinţi şi de a se adapta la noul mediu este un barometru al societăţii în care trăim.

vineri, 10 aprilie 2009

Consumul de alcool în Uniunea Europeană şi consecinţele sale

"Europa înregistrează cea mai mare rată de băutori şi cel mai ridicat nivel al consumului de alcool pe cap de locuitor din lume. Cotele mari ale consumului de alcool se reflectă în problemele de sănătate publică, inclusiv violenţă, criminalitate, afecţiuni (ex. ciroza hepatică), scăderea productivităţii muncii, absenteism, divorţuri şi decese accidentale."

Cu aceste cuvinte începe raportul privind disponibilitatea băuturilor alcoolice în Uniunea Europeană (2009), ale cărui concluzii sunt:

  • de la mijlocul anilor '90, băuturile alcoolice au devenit tot mai uşor de procurat în majoritatea statelor membre UE
  • există o legătură strânsă între disponibilitate şi consumul de alcool
  • la fel de strânsă este şi legătura dintre consumul de alcool şi principalele trei consecinţe ale sale: numărul răniţilor în accidentele de maşină, numărul deceselor înregistrate în accidentele de maşină şi numărul cazurilor de ciroză hepatică
  • consumul de alcool transfrontalier datorat diferenţelor de taxe / preţ poate contribui la creşterea ratei de consum de alcool şi a consecinţelor acestuia.
Consumul de alcool a crescut în perioada 1985-2003 în marea majoritate a statelor europene. Referindu-mă doar la România, datele arată că berea a câştigat teren (4,03 litri pe cap de locuitor în 2003 faţă de 2,95 litri în 1985) în faţa vinului (3,04 litri pe cap de locuitor în 2003 faţă de 4,09 litri în 1985), consumul de spirtoase rămânând relativ acelaşi (2,4 litri în 2003 faţă de 2,65 litri în 1985).

În ceea ce priveşte efectul consumului de alcool asupra sănătăţii, numărul de cazuri de ciroză hepatică înregistrate în România a crescut de la 35 la 100 000 locuitori în 1990 la 47 în 2003.

Raportul arată că o creştere de 1% a consumului de alcool pe cap de locuitor atrage după sine o creştere cu 0,85% a accidentelor de maşină soldate cu decese şi cu 0,61% a accidentelor de maşină soldate cu răniţi. Conform unui alt studiu, elaborat în 2004, 2 dintre cele mai periculoase 20 de zone din Europa din punctul de vedere al numărului de accidente de maşină se află în România: nord-estul ţării (cu 1.160 de morţi la milionul de locuitori) şi sudul Munteniei (1.031 decese la milionul de locuitori).

Vin sărbătorile, beţi cu măsură şi conduceţi cu grijă!