Decontarea serviciilor psihologice

Colegiul Psihologilor din Romania şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate negociază contractul-cadru pentru 2011 pentru decontarea serviciilor psihologice.

Sunt bolnav. Cum ma tratez?

Unul din zece europeni sufera de tulburari psihice; depresia este, in multe state europene, cea mai comuna problema de sanatate; suicidul este o cauza de deces deloc de neglijat, 55 000 de europeni (dintre care trei sferturi barbati) luandu-si viata in fiecare an.

14% dintre locuitorii batranului continent (in crestere cu 2% fata de anul 2005) au declarat ca in ultimele 12 luni s-au adresat unui doctor (cel mai adesea medicului de familie) din cauza problemelor de ordin psihologic sau emotional.

Studiul remarca faptul ca cei mai multi dintre cei care au cautat ajutor specializat provin din Romania, 35% dintre romanii chestionati (fata de 15% cat este media europeana) afirmand ca problemele psihologice si/sau emotionale i-au indreptat catre un specialist din categoria medic de familie, farmacist, psiholog, psihoterapeut, asistent social sau psihiatru. In ansamblu, romanii se claseaza sub media europeana din punctul de vedere al negativismului emotional, marea majoritate considerandu-se nefericiti, spunand ca le lipseste calmul si linistea interioara tot timpul sau in mare parte din timp. Conform raspunsurilor la chestionar, romanii cred ca nu si-au indeplinit obiectivele din cauza unei probleme fizice (31% fata de 23% media europeana), 6% dintre ei luand antidepresive (din care 23% pentru tratarea depresiei si 42% pentru starile de anxietate).

Cele mai mari probleme ale romanilor sunt siguranta locului de munca si recunoasterea efortului depus la serviciu.

Cele de mai sus sunt concluziile unui Eurobarometru (capitolul sanatate mentala) publicat luna trecuta de Uniunea Europeana, interviurile fiind derulate in perioada februarie-martie 2010.

"Nu poate exista sănătate fără sănătatea mentală"

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 75% dintre cei care suferă de tulburări psihice, neurologice sau sunt dependenţi de substanţe (între aceştia se numără şi cele aproape 95 de milioane de persoane care au depresie şi alte 25 de milioane diagnosticate cu epilepsie) din statele în curs de dezvoltare nu au acces la tratament sau îngrijire de specialitate.

Pentru a veni în întâmpinarea cadrelor medicale care lucrează în instituţii (policlinici, spitale) nespecializate în sănătatea mentală, OMS a elaborat un sistem integrat de management care utilizează protocoale de decizie pentru tulburări de tipul depresie, psihoză, tulburări bipolare, epilepsie, tulburări comportamentale şi de dezvoltare (în cazul copiilor şi adolescenţilor), demenţă, dependenţă de alcool sau de droguri, autovătămare, suicid etc.

Ghidul este lansat în această perioadă pentru că 10 octombrie este ziua mondială a sănătăţii mentale, iar sănătatea fizică şi cea psihică sunt interdependente. Criza economico-financiară a adâncit nevoia de suport psihologic a celor care acuză suferinţe fizice. Şi, pentru că "Nu există sănătate fără sănătatea mentală", aşa cum subliniază Ban Kimoon, Secretarul General ONU, serviciile de sănătate trebuie să fie integrate.

Ment insana

Tragedia de la maternitatea Giuleşti din Bucureşti deschide un subiect considerat tabu de prin anii `70-`80: consilierea psihologică a pacienţilor. Din cauza acestui eveniment, relaţia dintre pacient şi psiholog, mai bine spus nevoia pacientului şi a familiei de consiliere psihologică sau de psihoterapie, este pe buzele tuturor.

Pentru a oferi o imagine de ansamblu a locului şi rolului psihologului în societatea românească, am căutat prin arhiva de publicaţii a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii câteva date pe care eu le consider concludente.

Aşadar, conform Mental Health Atlas 2005, sănătatea se bucura în anul 2004 de un buget echivalent cu 6,5% din PIB, cheltuiala publică totală per capita fiind de 460 dolari, din care 365 de dolari erau investiţie publică (guvernamentală). Aceeaşi publicaţie arată că la începutul anilor '90, rata mortalităţii pacienţilor dependenţi de alcool era de 1,97%, semnificativ mai mare decât acelaşi indicator în cazul celorlalte afecţiuni mentale (0,36%). În urma unui studiu (Berlescu et all) efectuat în 1995, s-a aflat că tulburările mentale apar în special şi/sau se agravează în timpul sarcinii sau perioadei post-partum (642 de cazuri). Acestea erau asociate cu nivelul scăzut al educaţiei, cu o structură biologică şi psihologică labilă, cu rate mari ale avortului şi cu complicaţiile post-natale.

La capitolul "mental health resources" (în România), OMS scrie negru pe alb: "A mental health policy is absent". Cu toate acestea, există o politică referitoare la abuzul de substanţe, făcându-se referire la interzicerea fumatului în spaţii publice. Pe de altă parte, există un program de sănătate mentală aprobat în 1999 şi disponibil pe site-ul Ministerului Sănătăţii, dar - şi aici citez din raportul OMS - "nu sunt disponibile detalii referitoare la aplicarea acestui program". Lipsa acestor date este, de altfel, recunoscută şi de Ministerul Sănătăţii care, în planul său de activităţi pe termen scurt, îşi propune "Reînfiinţarea Programului Naţional de Sănătate Mentală". Responsabil de această reînfiinţare este MS/INCDS.

Din bugetul total alocat sănătăţii, doar 3% se îndreaptă către sănătatea mentală, "principalele surse de finanţare fiind bugetul de asigurări sociale şi buzunarul pacienţilor sau al familiilor acestora".

În termeni economici, "posibilele consecinţe ale tulburărilor mentale sunt numeroase şi includ cogniţii şi comportamente distorsionate care pot afecta pacienţii şi pe cei care îi au în îngrijire, dar şi pierderi (de tipul veniturilor şi economiilor) ca rezultat al pierderii capacităţii de muncă sau din cauza cheltuielilor de îngrijire şi tratament. Aceste tulburări pun presiune şi pe societate, care trebuie să furnizeze servicii de îngrijire şi tratament", spune OMS. "Costurile suplimentare ale psihoterapiei faţă de tratamentul medicamentos, mai ales în cazurile unor afecţiuni severe cum ar fi schizofrenia sau tulburările bipolare, sunt modeste, dar rezultatele adaugă un plus de valoare, făcând din combinaţia tratament medicamentos+psihoterapie cea mai eficientă strategie de intervenţie. La pacienţii diagnosticaţi cu depresie sau anxietate, psihoterapia este versiunea generică cea mai eficientă inclusiv în comparaţie cu noii anti-depresivi", se arată în analiza OMS. Cea mai mare problemă, identificată de forul suprem în materie de sănătate, este lipsa de resurse umane care să acopere necesarul de intervenţie psihologică. 

La capitolul cifre, România se mândreşte cu 4,1 medici psihiatri la 100 000 locuitori (faţă de 11,8 în Austria, 9 în Bulgaria, 12,1 în Cehia, 16 în Danemarca, 22 în Finlanda, 11,8 în Germania, 15 în Grecia, 20 în Norvegia, 9 în Olanda, 6 în Polonia) şi cu 4,5 psihologi la 100 000 locuitori (faţă de 49 în Austria, 0,9 în Bulgaria, 4,9 în Cehia, 85 în Danemarca, 79 în Finlanda, 51,5 în Germania, 14 în Grecia, 68 în Norvegia, 28 în Olanda, 18,4 în Polonia). Lista completă este disponibilă aici.

Cu mintea intreaga la psihoterapeut

Ce este, de fapt, un psihoterapeut? Laetitia, aflata temporar in penitenciarul de femei de la Targsor, raspunde:

De cele mai multe ori, psihoterapeutul este perceput ca o persoana care a ajuns in posesia multor secrete de viata; ca un om care este tot timpul fericit, dar dispus sa asculte cu un interes infinit durerile sufletesti ale tuturor. 

De ce, totusi, in ciuda acestor calitati, utilitatea acestei profesii este profund desconsiderata, de ce exista aceasta retinere de a frecventa cabinetul de psihologie / psihoterapie sau de-a considera psihoterapia un domeniu tabu?

Din pacate, si eu am crezut ca nu voi avea nevoie de psihoterapie. Pana-ntr-o zi... cand s-a intamplat ceva ce avea sa-mi schimbe complet viata, modul de a gandi, prioritatile... In acel moment, in acest  loc (Targsor), l-am vazut prima oara pe cel care avea sa ma "cucereasca" dupa cateva sedinte cu blandetea lui, cu non-conformismul lui, cu distragerea de la subiect atunci cand se acumula prea multa tensiune. 

Psihoterapeutul meu avea sa devina la un nivel profund oglinda mea, iar eu asteptam de-acum sa aflu cate ceva despre mine, ceva ce inca nu stiam, ceva ce ar fi putut sa ma sperie. Cu toate acestea, continuam sa ma uit in "oglinda".

De psihoterapie avem cu totii nevoie, asa cum implicit avem nevoie cu totii de oglinda. Cand oamenii vor intelege cine este psihoterapeutul, vor accepta cu usurinta si de la sine relatia cu el. Aceasta este una de parteneriat, lipsita de ierarhie, in care incepi sa gasesti naturale lucruri precum investigatia procesului de autocunoastere, depasirea limitelor, rezolvarea blocajelor si a obstacolelor cu care ne confuntam.

Cei mai multi dintre cei care apeleaza la un specialist sunt oameni obisnuiti care trec printr-o perioada dificila a vietii lor pe care considera ca nu o pot depasi singuri sau cu ajutorul celor apropiati.

Psihoterapia inseamna pentru mine sa vorbesti despre ceea ce te supara, despre ceea ce crezi tu ca inseamna esec, dezamagire, tristete, neimplinire. Se spune ca povestindu-i psihoterapeutului despre toate lucrurile din viata ta, care sunt dureroase sau neplacute, te vei simti eliberat. De fapt, realitatea este alta: este important sa te exteriorizezi, dar nu este suficient pentru o terapie reusita. Psihoterapeutul este cel care te insoteste intr-un demers ce poate fi considerat incheiat doar atunci cand schimbarile din viata reala sunt stabile si eficiente. In psihoterapie primesti sfaturile potrivite care te vor face sa te simti mai bine. Psihoterapeutul nu-ti spune ce decizii sa iei, insa te ajuta sa ajungi mai usor la raspunsurile de care ai nevoie. Nu inseamna ca vom primi sfaturi sau solutii la pachet, nici ca psihoterapeutul va face ceva in locul nostru. 

Ca o concluzie, psihoterapia este procesul prin care o persoana, cu ajutorul unui psihoterapeut, poate gasi solutii noi la problemele vechi. Fiecare om este unic si pentru fiecare dintre noi exista o cale unica pentru a ne regasi echilibrul si puterea de a face fata vietii. Fiecare dintre noi poate trece prin momente dificile, cand se simte debusolat, vulnerabil, nedreptatit, iar sprijinul din exterior este binevenit. Psihoterapeutul este un ghid care merge alaturi de tine in calatoria schimbarii.

Psihologie si psihoterapie in penitenciar

Am ajuns la finalul unui an in care saptamana de saptamana m-am aflat in penitenciarul de femei de la Targsor. Am desfasurat o activitate pro-bono in slujba si in beneficiul unor persoane care intra in categoria "grupuri vulnerabile".

Am intalnit si imi place sa cred ca am ajutat femei indiferent de religie, de nivelul educational, de etnie, de orientare sexuala sau de statut.

In cele ce urmeaza vreau sa va impartasesc o serie de ganduri ale unor paciente care au beneficiat de serviciile mele. Sunt lectii de viata care pot fi cel putin interesante, daca nu chiar utile, si din care poate invata oricine doreste.

Lectura placuta!

Laetitia: Cu mintea intreaga la psihoterapeut

Nou: punct de lucru

Vă anunţ cu bucurie că am deschis un punct de lucru în zona Bd Mihalache (fost 1 mai) / Mareşal Averescu (fost Miciurn). Vă aştept cu acelaşi profesionalism şi aceleaşi servicii de calitate într-un cabinet modern, proaspăt amenajat.