Cine are batrani, sa-i pazeasca

Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburari care afecteaza sanatatea persoanelor cu varsta de peste 65 de ani, au descoperit cercetatorii de la Facultatea suedeza de sanatate publica. Lucrurile par sa se agraveze pe masura ce populatia este in plin proces de imbatranire.

In studiul lor, cercetatorii au evaluat rezultatele diferitelor forme de interventie psihosociala, determinand care sunt activitatile cu adevarat benefice sanatatii mintale.

Puteti afla mai multe despre cercetarea lor in Journal of Aging and Health, insa demn de notat este faptul ca interventiile centrate pe exercitiu fizic, grupuri de sprijin, dezvoltare de aptitudini sau rememorarea experientelor din trecut nu au avut efecte semnificative asupra psihicului.

Din pacate, forma de tratare a depresie la care se apeleaza adesea este medicatia, iar echipa de cercetatori a constatat ca cea mai inalta rata a mortalitatii, atat in cazul femeilor, cat si al barbatilor, se inregistreaza in randul celor care se trateaza cu o combinatie de antidepresivi si stabilizatori de dispozitie.

Sanatatea mintala a femeilor in congres

La mijlocul lunii martie, capitala Spaniei va gazdui cel de-al patrulea congres mondial privind sanatatea mintala a femeilor. Principalele teme dezbatute vor fi: sanatatea reproducerii, bolile mintale, tipurile de tratament pentru tulburarile mintale (psihofarmacologie, psihoterapie, tratamente noi, metode complementare si alternative), prevenirea afectiunilor de ordin psihic si etiologie, aspectele psihologice ale bolilor in cazul femeilor, sanatatea mintala a grupurilor particulare de femei (fete si adolescente, femeile in varsta, refugiate sau lesbiene) si aspectele politice si socioculturale ale sanatatii mintale a femeilor (trauma, violenta, discriminare, abuz, dezastre naturale, probleme de ordin etic, feminism, cariera ori aspecte etnice, culturale sau religioase).

Inscrierile au inceput deja si pana la sfarsitul lunii ianuarie sunt tarife preferentiale. Detaliile despre program si alte informatii utile sunt disponibile aici.

Resursa umana din domeniul medical - incotro?

"Cu o populatie de varsta a treia in crestere, unele state europene ar trebui sa se concentreze mai mult asupra tratarii afectiunilor cronice, problemelor de sanatate mintala si serviciilor sociale si de ingrijire pe termen lung si mai putin asupra serviciilor destinate nou-nascutilor, copiilor si sanatatii maternale", se arata intr-un studiu publicat recent de EuroObserver.

Necesarul de resurse umane din domeniul sanatatii publice se modifica pe masura ce nevoile populatiei se schimba. De exemplu, reaparitia bolilor infectioase poate fi direct legata de cresterea imigratiei. Un alt factor tine de asteptarile beneficiarilor, mai ales ca societatile se multiculturalizeaza si, in plus, apar noi inovatii de ordin tehnic si organizational, care ar conduce firesc la imbunatatiri in performanta sistemului de sanatate (de exemplu sporirea investitiilor in sanatatea primara si coordonarea serviciilor integrate).

Un alt argument tine direct de resursa umana medicala ale carei caracteristici sunt, de asemenea, intr-un amplu proces de schimbare in sensul imbatranirii, deci al cresterii ratelor de pensionare, al feminizarii sau al cresterii numarului de specialisti care lucreaza cu norma redusa.

Si asteptarile specialistilor din medicina se adapteaza la noile conditii, nevoia de echilibru intre viata personala si cea profesionala sau fenomenul de migratie a fortei de munca punand presiuni suplimentare asupra sistemului. Nu in ultimul rand, exista un decalaj important de timp intre momentul in care se ia o decizie politica si cel in care aceasta isi face efectul tocmai pentru ca este nevoie de ani buni pentru ca un cadru medical sa se specializeze.

Pentru a veni in sprijinul guvernelor, Organizatia Mondiala a Sanatatii a elaborat patru metode de baza de planificare a resursei umane la nivel national:  abordari bazate pe nevoi, abordari bazate pe raportul cerere/utilizare, abordari de tipul procent al fortei de munca medicale / rata populatiei sau abordarea de tip "obiectiv asumat".

Conform Centrului National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica, numarul bolnavilor cu tulburari mintale ramasi in evidenta medicilor de familie din Romania (anul 2008) era de 251 525. EuroObserver arata ca numarul psihiatrilor era, in acelasi an, de 1 367, din care 609 au peste 50 de ani. De la Colegiul Psihologilor din Romania aflam ca numarul psihologilor cu aviz de libera practica in psihologie clinica si psihoterapie este de 5 159, din care 3 307 psihologi clinicieni. Nu stim nimic despre varsta lor si nici cati dintre ei au intentia de a parasi Romania. Un lucru este cert: Organizatia Mondiala a Sanatatii avertizeaza ca Romania, alaturi de Ungaria si Estonia, inregistreaza cote extrem de mari fata de celelalte tari europene la capitolul internari din cauza afectiunilor mintale.

Daca vrei sa afli cum stau lucrurile si in alte state europene, click aici.

Sedinte de terapie la TV

Din 6 decembrie, HBO incepe sa difuzeze serialul "In deriva", avand ca subiect psihoterapia. Conform HBO, "serialul se concentrează pe una dintre caracteristicile societăţii moderne, şedinţa de terapie, văzută prin ochii unui psihoterapeut de succes a cărui viaţă profesională şi personală riscă să se destrame. Fiecare episod din cele 45 ale serialului se concentrează pe câte o sesiune de terapie – 4 şedinţe individuale între psiholog şi pacienţii săi, urmate de câte un episod săptămânal axat pe vizita psihologului la propriul său terapeut."

Pana la difuzarea primului episod, difuzat luni, 6 decembrie, la ora 20:30, va invit sa vizionati prezentarea serialului care-l va avea in prim plan pe Marcel Iures.

Stresul cronic şi consecinţele sale

Consecinţele stresului cronic sunt stările de anxietate şi depresia. Cei care acuză astfel de tulburări sunt mai expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni cardiace. În plus, cei supuşi unui stres prelungit au mai multe şanse să devină dependenţi de substanţe (medicamente, droguri, alcool).

Află mai multe de la Asociaţia Psihologilor Americani.

Decontarea serviciilor psihologice

Colegiul Psihologilor din Romania şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate negociază contractul-cadru pentru 2011 pentru decontarea serviciilor psihologice.

Sunt bolnav. Cum ma tratez?

Unul din zece europeni sufera de tulburari psihice; depresia este, in multe state europene, cea mai comuna problema de sanatate; suicidul este o cauza de deces deloc de neglijat, 55 000 de europeni (dintre care trei sferturi barbati) luandu-si viata in fiecare an.

14% dintre locuitorii batranului continent (in crestere cu 2% fata de anul 2005) au declarat ca in ultimele 12 luni s-au adresat unui doctor (cel mai adesea medicului de familie) din cauza problemelor de ordin psihologic sau emotional.

Studiul remarca faptul ca cei mai multi dintre cei care au cautat ajutor specializat provin din Romania, 35% dintre romanii chestionati (fata de 15% cat este media europeana) afirmand ca problemele psihologice si/sau emotionale i-au indreptat catre un specialist din categoria medic de familie, farmacist, psiholog, psihoterapeut, asistent social sau psihiatru. In ansamblu, romanii se claseaza sub media europeana din punctul de vedere al negativismului emotional, marea majoritate considerandu-se nefericiti, spunand ca le lipseste calmul si linistea interioara tot timpul sau in mare parte din timp. Conform raspunsurilor la chestionar, romanii cred ca nu si-au indeplinit obiectivele din cauza unei probleme fizice (31% fata de 23% media europeana), 6% dintre ei luand antidepresive (din care 23% pentru tratarea depresiei si 42% pentru starile de anxietate).

Cele mai mari probleme ale romanilor sunt siguranta locului de munca si recunoasterea efortului depus la serviciu.

Cele de mai sus sunt concluziile unui Eurobarometru (capitolul sanatate mentala) publicat luna trecuta de Uniunea Europeana, interviurile fiind derulate in perioada februarie-martie 2010.